De cateva saptamani, cam de cand a inceput sa se simta primavara in piete, mi-a devenit tot mai dificil sa imi fac un plan al meniului saptamanii. Si, daca cititi acest blog, sigur stiti ca eu sunt o sustinatoare a acestui obicei, din doua motive importante: 1. pentru ca astfel pot „construi” un meniu echilibrat familiei si 2. pentru ca astfel fac economii. Doar ca in ultimul timp am inceput sa ma intreb daca e cu adevarat asa. Daca nu cumva tratez acest meniu al saptamanii ca pe un obicei vechi, despre care stiu ca e bun si din obisnuinta si comoditate nu am mai cantarit argumentele pro si contra, nu am mai analizat daca ne este cu adevarat util si face ceea ce promite ca face.




Totul a pornit de la o punga de spanac. In meniul saptamanii, facut dinainte, inclusesem vreo 2 preparate cu spanac, stiind ca a inceput sa apara in piata. Doar ca am prins o „oferta” la o batranica in piata, adica i-am cumparat tot spanacul de pe masa, sa mearga tanti acasa. Si iata-ma cu o plasa mare de spanac frumos si fraged. Dar cantitatea cu care ajunsesem acasa, depasea cu mult ceea ce prevazusem eu in meniul saptamanii, planuit cu grija dinainte.
Aceasi problema am resimtit-o si de cand a inceput sa imi inverzeasca gradina. Avantajul de a avea la indemana si proaspat un produs este acela de a-l culege cand este numai bun si sa il consumi proaspat. Cu un meniu decis cu o saptamana inainte, imi e tare greu sa estimez ce e bun de cules, in ce cantitate si cand il pot folosi.
Desigur, am mai scris despre meniul de la coada la cap (cititi aici), dovada ca ideea risipei de mancare printr-un meniu planificat imi da tarcoale de mult timp. Dar daca acea versiune de meniu ma ajuta sa rezolv problema ingredientelor care sunt deja in frigider, camara sau congelator, nu rezolva situatiile in care ma intorc cu mai multe de la cumparaturi. Si nu, nu ma refer neaparat la cumparaturi impulsive. Ci la faptul ca una din bucuriile pietelor bogate de primavara-toamna este faptul ca niciodata nu stii peste ce comori dai.

Deci am inceput sa ma gandesc cum pot sa ma organizez astfel incat sa asigur cat de cat un echilibru al tipurilor de mancare, dar sa am libertatea sa cumpar si sa ma bucur in voie de produsele de sezon sau eventualele oferte peste care dau, dar sa si economisesc si sa reduc risipa de mancare. Complicat, nu? 🙂

Iata micul meu plan:

1. Am o lista de cumparaturi saptamanale uzuale. 
Lista este construita in functie de consumul nostru, de preferintele noastre alimentare si e suficient sa arunc o privire peste ea sa imi dau seama ce trebuie cumparat. Desi lista contine destule alimente cu termen scurt de valabilitate: fructe, legume, ea se concentreaza mai ales pe produse cu un termen mai mare de valabilitate (produse de camara – malai, orez, fasole, faina etc si produse de congelator – carne, legume congelate diverse etc)

2. Am seri tematice
Mi-am pastrat obiceiul ca cina sa fie construita in fiecare zi in jurul unui alt ingredient de baza sau a unei teme (chinezesc, italian, vegetarian etc). Cand vreau sa fac o mancare de mazare si improvizez in functie de ce am, pot sa fac o tocanita in care sa folosesc restul de doua linguri de pasta de tomate din frigider (lucru foarte dificil de planuit cu o saptamana inainte!) sau sa fac o salata in care sa consum si putina branza telemea sau cele doua maini de paste ramase in punga.




3. Am liste
Ca doar nu credeati ca renunt la liste, nu? :) Ideea listelor este sa ma sprijine, nu sa ma ingradeasca. De aceea, daca am simtit ca meniul saptamanii ma ingradeste, am renuntat la el. Dar inca aveam nevoie de putin ajutor. Asa ca am facut cateva liste de sprijin. Am cate o lista cu mancarurile noastre favorite: supe, idei de cina, aluaturi etc si cate o lista cu retete de incercat, organizate tot pe categorii. Imi aleg de acolo ce vreau sa incerc in functie de ingredientele pe care le am. Cu aceste simple liste, insiruiri de idei, actionez invers: nu mai cumpar sa fac o reteta anume, ci fac o anumita reteta pentru ca am ingredientele.
Nu vi se pare ca asa este si mai logic?

Daca am o reteta mai speciala, care are un ingredient pe care eu chiar nu il am, il trec special pe lista de cumparaturi. Faptul ca nu imi planific tot meniul saptamanii, nu inseamna ca nu pot planifica unele retete!

4. Imi stabilesc tinte
Pentru ca mesele sa fie cat mai echilibrate, imi stabilesc niste tinte. De exemplu, la cina sa folosesc minim doua tipuri diferite de legume. Sa fac salata. La gustarea de fructe a copiilor sa folosesc 5 fructe diferite. Astfel am grija sa nu cad in rutina si ma fortez sa ies din zona de confort si nu risc sa nu pregatesc o masa bogata din comoditate.

5. Pregatesc produsele
Dupa ce fac cumparaturile, incerc si sa pregatesc din timp alimentele. Atat pentru a-mi usura munca pentru zilele urmatoare, dar si pentru a ma asigura ca le folosesc cat mai proaspete si bine pastrate. Ca sa va faceti o idee, puteti citi acest articol – aici , dar voi reveni si cu alte exemple.

In concluzie, voua care varianta vi se pare mai buna? 🙂

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Organizare

Trecerea spre o alimentatie mai sanatoasa

  In ultimele saptamani s-a petrecut o schimbare in meniul nostru. Nu va pot spune exact ce s-a intamplat, dar aproape pe nesimtite am inceput sa mancam tot mai putina carne. Acest fapt este destul Citește mai mult…

Organizare

Produse de organizare

Gasesti aici caiete pentru organizare, planul zilei, planuri saptamanale, planul meniului saptamanii, carnetele de sezon si multe alte instrumente utile in organizare! Pasiunea mea pentru liste si organizare a inceput sa prinda contur. Astfel, am Citește mai mult…

Organizare

5 seminte care nu trebuie sa iti lipseasca din bucatarie

1. Seminte de dovleac Sunt bogate in magneziu, fosfor, fier, zinc, vitamina K si proteine. Eu le prefer crude, consumate de obicei pe stomacul gol, dar adaugate si la micul dejun – in combinatie cu iaurt, Citește mai mult…