Actiune in era informatiei

Daca sunteti pe grupul meu de Facebook, probabil stiti ca in urma cu aproape 2 saptamani am anuntat ca voi face o pauza de la social media, cel putin pe timpul verii. Motivul principal sunt, desigur, copiii. Ei sunt in vacanta si sunt toata ziua acasa si vreau sa pot petrece timp cat mai mult cu ei.

Inainte sa continui, vreau sa subliniez faptul ca timpul petrecut de mine pe social media nu este unul exclusiv de „relaxare”. Dimpotriva. In mare parte, cand sunt pe social media lucrez si imi dedic timpul comunitatii mele. Totusi, inevitabilul se produce si ajung sa dau scroll absenta si sa imi incarc mintea cu informatii care nu imi sunt absolut necesare.

Revenind la motivele deciziei mele, am realizat ca intr-un top al prioritatilor, timpul petrecut pe social media (fie el si in interes de promovare), imi aduce cele mai mici beneficii. Intre copii, lucru si casa, social media este doar un mancator mare de timp si de resurse, cu beneficii moderate.

Nu vreau acum sa punctez toate motivele, ci vreau sa ma concentrez la unul pe care l-am auzit foarte rar invocat si care cred ca este si foarte-foarte important: in era aceasta a informatiei, cand toata lumea incearca sa ne atraga atentia cu cat mai multe, cand FOMO (fear of missing out) este un adevarat sindrom cauzator de anxietate, ajungem sa fim consumatori de informatie si sa actionam tot mai putin. 

Dorinta de a fi la curent mereu cu stirile (ultimele breaking news), noutatile din vietile unor oameni pe care nici nu ii cunosti prea bine, nesfarsite glumite, filmulete si meme-uri, ne rapesc nu doar timpul, dar si dorinta de a actiona.
Astfel, devenim spectatori care privesc viata altcuiva si se intreaba de ce ei nu reusesc sa faca toate acestea. 


Motivele pentru care ajungem spectatori sunt si ele complexe. Va recomand sa incepeti sa o cititi si sa o ascultati pe Brene Brown pentru a incepe sa va faceti o idee in acest sens.

Nu stiu exact momentul in care am constientizat ca investesc mai mult timp in a consuma informatia, in loc sa actionez. Daca nu ma insel, mi-am dat seama de aceasta problema cand citeam carti despre curatenie! 🙂 Da, da, curatenie fizica a casei. Am facut o paralela si mi-am dat seama ca aglomerarea si dezordinea nu este doar fizica, ci si informationala.
M-am uitat peste albumele mele din Pinterest, articolele salvate pentru a fi citite mai tarziu pe Facebook, Evernote sau Pocket. Unele erau extrem de vechi si am realizat ca deseori nici nu imi mai aloc timp sa citesc, doar sa dau scroll, scroll, scroll, dupa ultima noutate.

Inainte sa va spun ce schimbari am facut eu, vreau sa mai subliniez doua aspecte extrem de importante. Va rog sa le cititi.

Diferenta dintre consumul de informatie si invatare/studiu

Nu vreau sa facem o confuzie intre tipurile de informatii. Pana la urma, este absolut minunat ca avem acces la informatie atat de facil. Totul este la degetele noastre si la un click distanta.
Doar ca fiecare dar are si dezavantajele sale. In acest caz, accesul usor la informatie isi cere pretul in capacitatea noastra de atentie si de invatare. 
Daca veti citi Superficialii, veti gasi acolo trimiteri la mai multe studii care arata ca invatarea are nevoie de timp, de asezare a informatiei. Creierul are nevoie de timp sa faca legaturile intre informatiile stranse, iar aceste legaturi (si doar ele!) fac dintr-un om un bun profesionist in domeniul sau.
Problema zilelor noastre este ca nu mai dam timp creierului nostru sa faca aceste legaturi si sarim „din floare in floare”, din click in click, strangand la nesfarsit informatie si, de fapt, nu mai avem rabdare sa lasam mintii sa aseze aceste informatii. De aceea, multi dintre noi, stim o multime de lucruri, dar doar la nivel de titluri pompoase, fara argumentatia care face o informatie cu adevarat valoroasa.

In liceu, profesoara noastra de engleza ne-a vorbit despre informatiile stranse in timpul procesului de invatare sub forma unei metafore a sertarelor. Fiecare lucru pe care il invatam se stocheaza intr-un sertar din mintea noastra, un sertar in care se afla informatii de acelasi tip. Cand dam suficient timp mintii, ea va stii sa extraga din fiecare sertar informatiile de care are nevoie.

Aceasta metafora m-a insotit multi ani dupa aceea, mai ales in sesiunile din facultate, cand eram convinsa ca nu mai stiu nimic. Imi repetam ca e acolo informatia, am stocat-o, o voi gasi, se va deschide „sertarul”.

Ei bine, in ultimii ani, am impresia ca informatia zboara in toate directiile, dar cu o asemenea rapiditate incat sertarele nici nu mai apuca sa se deschida, cu atat mai putin sa fie timp suficient ca informatia sa fie „notata”si introdusa in „sertarul” potrivit.
Informatia de care va vorbesc aici este acea informatie consumata superficial si cu mare rapiditate.

Decid altii ce fel de informatie consumi

Ai impresia ca detii controlul pentru ca tu dai click, dar adevarul este ca informatia care ajunge in fata ta pe feed-urile de social media este decisa de altcineva. Mai exact, este decisa de un algoritm creat special ca tu sa petreci cat mai mult timp online si sa te faca sa dai click pe ceea ce altii platesc.

Cand un produs este gratuit, tu esti cel care esti de vanzare. 
Mai exact, atentia ta si puterea ta de cumparare. 

Vei zice ca tu ai decis pe cine sa urmaresti. Da…dar cat din ceea ce publica acea persoana vezi cu adevarat? Cand dai scroll in feed-ul tau, vei vedea doar ce decide acel algoritm ca vrei sa vezi. Si iti vor aparea de obicei subiectele care genereaza interactiune: chestii usurele (glumite, filme nostime, memes, pisicute etc) sau subiecte care genereaza multe comentarii – de obicei discutii in contradictoriu.
Iar ca sa te tina cat mai mult conectat, va alterna tipul de continut.

De exemplu – intri pe Facebook/Instagram etc si incepi sa dai scroll sa vezi noutatile. Crezi ca detii controlul pentru ca ti se afiseaza doar acele conturi la care tu ai dat like/follow/friend.
Dar tu nu vezi in ordine cronologica informatia, ci dupa un anumit algoritm.

Astfel:

  1. ti se va afisa mai intai un subiect interesant – dai like/comentezi/share -> mintea ta a primit un stimul pozitiv, vrea mai mult
  2. in consecinta, dai scroll sa o hranesti cu alte informatii care ii plac. Postarea 2-3-4 sunt platitudini care nu te intereseaza. Mintea ta vrea mai mult, vrea sa simta din nou acel stimul pozitiv.
  3. dai in continuare scroll si hop, alt articol care iti produce interes (aici poate fi orice: de la o poza frumoasa, un citat, un titlu promitator). Mintea ta se simte bine. Like – click – share. Vrei mai mult.
  4. scroll din nou. Urmeaza alte articole lipsite de interes pentru tine, dar tu le citesti titlul, informatia o primesti oricum. Ti se pare ca detii controlul? 
  5. continui sa dai scroll sperand sa te simti din nou bine, ca atunci cand ai gasit acele informatii pe placul tau. Dai peste o reclama, de obicei cu un cuvant cheie pe care l-ai cautat zilele trecute.
  6. scroll in continuare. Un subiect interesant! In sfarsit! Stai putin, e vechi de 5 zile! Algoritmul ti l-a scos in fata pentru ca stie ca iti place. Esti dezamagit si mai vrei.
  7. scroll in continuare…Cred ca ati prins ideea.
    Vin si va intreb din nou: unde mai exact aveti controlul in tipul de informatie pe care il primiti? 
    Daca va place o pagina anume si intrati direct pe ea, veti constata ca omul a tot postati, dar voi nu ati vazut. Uneori nu vedeti luni intregi de postari. Uneori dipar cu totul.



Problema este ca, in goana dupa informatia care sa fie cu adevarat interesanta pentru noi, consumam alte 20-30 de informatii complet inutile. Si ce este cel mai trist este ca deseori, cand ajungem la informatia aia buna, creierul este deja atat de prins in infuziile sale de dopamina, incat nu mai avem rabdare sa citim articolul si il salvam sa il citim mai tarziu pentru a ne putea continua scroll-ul.

Ce schimbari concrete am facut eu

  1. Sters aplicatiile de pe telefon sau ingreunat accesul la ele.
    Intru pe Facebook, dar doar seara si deseori nu in fiecare zi. Si cand intru, raspund doar la mesaje, fac tot posibilul sa nu dau scroll (puteti folosi si aplicatii speciale care ascund feed-ul) si ma ocup de postari.
  2. Intoarcerea la tehnologii vechi. 
    Nu, nu va zic sa aruncati calculatorul sau telefonul 🙂 Cei de varsta mea isi amintesc de zilele mult mai simple cand ne citeam stirile si blogurile preferate prin newsletter si newsfeed.
    Aici detineti controlul si alegeti la ce va abonati si ce cititi. Totul este in ordine cronologica si va puteti organiza informatia pe categorii.
    Pentru stiri ma abonez la cateva publicatii serioase (care nu ma agaseaza cu fake news sau titluri inselatoare) si la final de zi (sau a doua zi dimineata) ma pun la curent cu ultimele noutati.
    Acest simplu obicei mi-a scazut drastic anxietatea provocata de breaking news-urile continue, dar si nevoia de a da mereu refresh sa vad ultima schimbare de situatie. In plus, ziarele serioase au de obicei oameni capabili sa faca un rezumat sau o analiza, astfel incat puteti sa va faceti o imagine mai de ansamblu a unei anumite situatii.
    In rest, pentru blogurile si site-urile pe care le urmaresc, aleg fie varianta newsletter-ului (unde exista) si/sau abonarea prin newsfeed. Folosesc Feedly si imi organizez informatia pe domenii de interes si rasfoiesc ultimele noutati in functie de ce am chef sa citesc: retete, literatura, decor, activitati pentru copii etc.

    Deseori, dupa o „sesiune” de scroll pe social media, simt ca am irosit timpul si nu am ramas cu nimic. Cand citesc blogurile pe newsfeed am un control mai mare si informatia vine in ordine cronologica, adica nu exista nici un algoritm care decide pentru mine ce ar trebui sa citesc.
  3. Aleg constient ce fel de informatie vreau sa consum
    Evit site-urile sau blogurile care traiesc din titluri pompoase. Aleg sa citesc lucruri care ma inspira si ma ajuta sa ma dezvolt.
    Nu va imaginati ca e totul serios si imi petrec zilele in studiu asiduu! 🙂 Dar aleg sa vad si sa ma expun la lucruri frumoase, care ma inspira: imagini frumoase, cuvinte incurajatoare, oameni care incearca sa isi depaseasca greutatile din viata, oameni care – in ciuda greutatilor – decid sa se bucure de un rasarit sau o floare inflorita la marginea drumului.
    Am descoperit literatura usoara, romance ;), si cand ma simt obosita, nu mai recurg ca alta data la stat cu telefonul in mana, ci aleg sa citesc. Sunt lecturi usoare, fara concluzii filozofice complexe, dar sunt mult mai sanatoase pentru minte decat fluctuatiile de dopamina date de social media.
  4. Am pus ceva in loc.
    Mai exact – actiune.
    La Tonny Robbins am citit ca pentru a scapa de orice obicei prost, trebuie sa pui ceva in loc.
    Eu am ales sa pun in loc activitati care sa ma ajute sa imi dezvolt anumite aptitudini: gatesc mai mult (deseori impreuna cu copiii), colorez sau pictez cu Natalia, incerc sa invat mai bine sa lucrez cu DSLR-ul si cu programele de editare. Bucuria si satisfactia resimtite cand invat sa fac ceva nou sau indeplinesc o sarcina mai dificila, este o infuzie buna de dopamina, care ma motiveaza sa continui sa lucrez la proiectele mele.

    Concluzie
    Ne aflam in momente diferite ale vietii. Nu toata lumea vrea sau se simte pregatita sa renunte la postura comoda de spectator. Este in regula. Intrebarile si raspunsurile vin in momentul potrivit pentru fiecare dintre noi.
    Am scris acest text pentru cei care nu mai vor sa fie spectatori si vor sa actioneze. Sper ca ati gasit raspunsuri si inspiratie sau macar bucuria ca nu sunteti singurii care va ridicati aceste probleme.