0
3 In Uncategorized

Rutina de somn la 3 ani + – ce s-a mai schimbat

Sunt un mare sustinator al cosleeping-ului. La noi s-a potrivit de minune si datorita lui am avut parte de multe nopti dormite bine (si mama si copil), de mii de momente de dragalasenie, de dimineti pline de bucurie si de multa liniste.
De adormit, am adormit-o mereu eu. Cand o alaptam, adormea in brate si la san. Apoi adormea in brate si cu timpul a adormit langa mine.
O culc in camera ei si in timpul noptii, oricand simte ea nevoia, vine in pat cu noi. Uneori nu vine deloc. Nu exista reguli, nu ii cerem sa doarma in camera ei, i-am lasat ei libertatea de a face aceste alegeri si – in mod natural – ea a ales independenta. 

Cu ceva timp in urma va povesteam ca unul dintre motivele pentru care ma trezesc devreme e ca Natalia adoarme greu seara si am mult timp pierdut incercand sa o adorm, timp in care trag de mine sa stau treaza. Ce nu am spus atunci e ca Natalia adoarme greu si la pranz si seara. Vesnic cu scandal, cu foieli nesfarsite, cu rugaminti si negocieri. De cele mai multe ori, eu adormeam epuizata inaintea ei.
Programul ei de somn era cam asa:
*trezirea 7-8
*somn de pranz – aprox. 14.00
*somn de seara – aprox. 22.00 (dar sa fiu sincera, adeseori se intindea spre 23.00)

Ma gandeam chiar sa scot somnul de pranz, doar pentru ca eram epuizata sa ma mai lupt sa o adorm, dar m-am oprit doar pentru ca – dupa ce adormea – dormea 2 ore neintoarsa si stiam ca inca nu e pregatita….si bine am facut.

Intr-o seara, dupa ce am citit n+1 povesti, dupa plansul traditional ca nu vrea sa se culce, saritul prin pat, negocieri si nervi intinsi la maxim, i-am zis ca eu am nevoie sa merg la toaleta. Am iesit din camera si am inchis usa dupa mine. Si am asteptat.
In acea seara, in prima, a iesit de 3 ori din camera, de control. Nu a plans, nu m-a cerut inapoi, doar verifica daca mai suntem acasa 🙂 Apoi se intorcea in camera si se baga singura in pat. Si a adormit singura.
A doua seara, uluita de reusita mea din seara precedenta, am citit impreuna o poveste, am invelit-o si am iesit. A mai iesit o data si a adormit.
De atunci se culca singura. Ma mai striga uneori: ba ca vrea apa, ba o jucarie anume, dar trecerea a fost foarte lina si fireasca. Ba mai mult, de multe ori ea imi cere sa plec :))

In continuare, in timpul noptii, vine sau nu vine cu noi in camera. Cred ca e in functie de cum doarme si ea, dar in continuare nu ii impunem nimic. 

De ce va povestesc asta? Pentru ca s-a intamplat ceva care m-a uimit.
La scurt timp dupa ce a inceput sa adoarma singura, a inceput sa isi modifice singura orele de somn. Astfel, in scurt timp a ajuns la urmatorul orar:
*trezirea 6.30-7
*somnul de pranz – 12.30
*somnul de seara – 9.00-9.30

La somnul de pranz se baga in pat fara nici un comentariu, la cel de seara, dupa ce se cere la somn si e deja in pijamale mai vrea sa traga de timp, dar nu foarte insistent.
M-a uimit enorm, mai ales ca vorbim de luni de vara, cand la 9 e lumina afara, faptul ca ea, in mod natural alege sa se culce atat de devreme. Si nu pot sa nu ma intreb cat influentam noi, ca parinti, orele acestea de somn.
Inaintea, v-as fi spus convinsa ca acelea sunt orele EI de somn. Ca urmaresc semnalele si o culc cand o vad obosita. Dar am ajuns la concluzia ca si somnul e ca setea: cand iti e sete, deja esti deshidratat. Asa si aici: cand deja ea dadea semne evidente de somn, semne pe care pot si eu sa le vad, era deja supra-obosita si adormirea era un calvar. De cand a devenit mai stapana pe orele ei de somn, iar decizia de a se culca singura ii apartinea, orele de somn s-au modificat si a rezultat o rutina mult mai linistita de somn.

In incheiere: va rog sa nu citit povestea noastra ca vreun soi de incurajare pentru metoda CIO (cry it out), mai ales la bebelusi. Cititi acest text si din prisma varstei protagonistei si repet ca nu as schimba nici o noapte in care am dormit toti, impreuna.
Ba mai mult, poate copilul vostru, chiar daca e la aceasi varsta, nu e inca pregatit sa adoarma singur. Nu il fortati inutil! Daca e ceva ce am invatat de la copilul meu ultra-incapatanat e ca lucrurile vor fi mult mai line daca le las in ritmul ei.

Insa ce as vrea eu sa subliniez este ca problemele de somn poate nu ar trebui cautate in cu cine doarme in pat copilul si cine il adoarme, ci orele la care se petrece somnul. Vedeti daca nu cumva puneti la somn un copil prea obosit sa mai adoarma, prea epuizat sa mai aiba un somn linistit. 

You Might Also Like

3 Comments

  • Reply
    Anonymous
    17/06/2014 at 12:09

    exact asa a fost si la noi, doar ca eu pe langa o 3+ mai am si o 1+ putin…..de un an jumatate adorm impreuna la pranz si impreuna seara….dar orarul nostru a evoluat exact invers decat al vostru….adica acum adormim pe la 22, desi acum o jumatate de an mi se bagau in pat la 20'jumate…cea mica mai adoarme daca ies din camera, dar cea mare ma vrea in permanenta!! mai vrem retete, ce mai mancati? Raluca Pavel

  • Reply
    Nina
    18/06/2014 at 14:40

    Felicitari pentru reusita! Dar ar fi trebuit sa incerci mai devreme metoda cu "trebuie sa merg la toaleta" sau "merg sa spal vasele si vin", poate ar fi renuntat mai devreme la dormitul la ore tarzii, doar impreuna cu mami. Sigur era pragatita mai devreme decat ai fi crezut, dar asa cum ai spus, avea nevoie de independenta, o independenta pe care orgoliul tau de mamica nu a vrut sa o ofere,chiar si inconstient. Felicitari pentru povestirile pline de umor. Ma binedispun tot timpul.

  • Reply
    Anonymous
    19/06/2014 at 20:13

    Ama, felicitari pentru aceasta performanta. Baitelul nostru doarme cu noi in pat si din cauza ca inca nu i-am cumparat o saltea la el in camera unde are toate celelalte lucruri. Insa la noi nu a functionat inca aceasta metoda, cu toate ca sunt apropiati ca varsta. Dar imi dai sperante, visez si eu:), mai ales dupa ce vine pe lume si bebele. Bluenight

  • Leave a Reply