0
2 In Uncategorized

Roz

Cand am fost contactata de TinaR si informata despre proaspata lor campanie roz, m-am alaturat bucuroasa, dar foarte naiva.
Azi, cand stau in fata monitorului si vreau sa va vorbesc si voua despre asta, port atat bratara roz cat si tricoul campaniei. Imi dau o stare ciudata, de amintire continua si de responsabilizare, o stare foarte diferita de usuratatea si interesul distant pe care il manifestam inainte fata de subiect.

Am privit mereu cancerul de san ca o amenintare dintr-un motiv simplu: pentru ca stiam ca eu (sau mama sau bunica) putem suferi de asta. Dar amenintarea sa era distanta, asa cum iti este frica de apocalipsa sau de un razboi biologic. Nu era nimic concret in teama mea sau in gandurile mele fata de acest subiect.

Acum insa ma simt facuta partasa.
Si gandurile mele merg in doua directii: prevenire si tratare.

Prevenirea se poate face printr-un stil de viata sanatos si prin educatie. Trebuie sa invatam sa fim atente cu noi si sa ne ingrijim. Trebuie sa invatam sa mergem la doctor si sa stim ce sa cerem de la el! Trebuie sa stim cand trebuie sa facem anumite analize si cum. Trebuie sa invatam toate acestea pentru a ne proteja pe noi!

Informatii de baza gasiti aici:
Metode de autoexaminare
Factori de risc

Nu vreau sa deschid aici un subiect atat de spinos precum starea sistemului sanitar romanesc. Intamplari precum analizele eronate sau pur si simplu indolenta medicilor ma fac sa imi doresc sa aleg metoda amish a agoniei fara ajutor specializat.

Adevarul este ca spitalele noastre nu au aparatura si medicamente. Se fura sau nu se dau, nu stiu si sincer nu ma intereseaza. Problema este prea extinsa sa o pot eu intelege sau cuprinde.

In schimb am observat ca tot mai multe organizatii, fundatii, firme si chiar persoane particulare (vedete sau anonimi) se implica in strangerea de fonduri pentru utilarea spitalelor si tratarea pacientilor. Rezultatele acestor eforturi sunt vizibile: apar tot mai multe aparate moderne si performante.

Si pentru asa ceva trebuie sa devenim si noi – fiecare in parte – constienti ca aceasta boala poate lovi oriunde. Bunici, mame, sotii, surori si fiice. Si chiar si barbati.
Iar aceasta constientizare sa ne ajute sa iesim si din starea de toropeala, de urmarire indiferenta a acestui subiect si sa luam atitudine:

* sa invatam ce inseamna cancerul de san

* sa aflam ce analize trebuie facute si care sunt simptomele

* sa le povestim bunicilor si mamelor despre ceea ce inseamna cancerul de san; sa o convingem pe bunica sa mearga la doctor si sa nu ii fie rusine; sa o ajutam pe mama sa afle ce trebuie sa faca.

* sa acordam sprijin acolo unde este nevoie de noi si sa nu trecem indiferenti pe langa cei care incearca sa faca ceva.

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Madalin Matica
    01/05/2008 at 07:33

    Great post ! Si eu m-am alaturat campaniei. Si barbatii pot actiona caci ne afecteaza tot ceea ce va pune in pericol.

  • Reply
    ama
    02/05/2008 at 07:06

    @ Madalin – multumesc mult! 🙂
    si iti multumesc si ca te-ai alaturat campaniei 🙂

  • Leave a Reply