De cate ori pomenesc de rutina, vad in jurul meu sprancene ridicate cu neincredere. Nu stiu cand s-a ajuns la noi sa privim rutina, programul, organizarea ca pe ceva negativ, ca pe ceva care ingradeste libertatea si creativitatea.
Ce am invatat din viata cu copii mici este ca rutina este esentiala. Si unul din cele mai importante lucruri pe care le pot face ca ziua mea sa mearga cat mai usor. Si, de va vine sa credeti sau nu, tot datorita rutinei, copiii sunt mai intelegatori si mai linistiti.
Acum vreo doi ani ziceam ca am un copil incapatanat, care face doar cum doreste.
Zilele mele erau lungi ore in care incercam sa imi conving copilul sa faca ceva: sa manance, sa doarma, sa iesim afara, sa intram in casa. Pentru ORICE trebuia sa duc munca de convingere, pentru orice se lasa cu plans si crize.
Cautam solutii, dar nimic nu parea sa ni se potriveasca. Si eram epuizata si exasperata.
Tot atunci am descoperit pedagogia Waldorf. Si primul lucru pe care l-am remarcat, de fapt si unul din pilonii pedagogiei, este ritmul si rutina.
Ritmul zilei. Ritmul saptamanii. Ritmul anului
De fapt, totul este in pas cu natura. Cu soarele, cu luna, cu anotimpurile.
Am studiat pe internet mai multe variante de rutina zilnica, fie de la parinti, fie de la gradinite Waldorf si am creionat ritmul zilei noastre.
Dar nu e suficient sa vreau eu. Trebuie sa vrea si copilul.
Atunci am apelat la un alt accesoriu important in pedagogia Waldorf: lumanarea.
Lumanarea se foloseste pentru a semnala inceperea unei anume activitati si stingerea ei, faptul ca acea activitate s-a incheiat. Cea mai buna utilizare pentru noi a fost la masa. Aprindem lumanarea cand ne asezam la masa si astfel marcam faptul ca acum mancam si stam la masa. La gradinita Natalia a invatat sa spuna si o rugaciune inainte de masa. Iar lumanarea se stinge doar cand am terminat de mancat.
La fel, cand aveam probleme mari cu somnul, aprindeam o lumanare, spuneam povestea si o stingeam cand trebuia sa dormim. Lumina calda a lumanarii, cat si semnalul clar dat de stingerea ei, ne-au ajutat tare mult sa construim rutina somnului.
Marturisesc ca dupa ce rutina somnului s-a fixat, am renuntat la lumanarea de la culcare, ea ramanane insa la masa si la unele activitati (cand o cere Natalia).
Cum am creat ritmul zilei
In primul rand, am lucrat la punctele esentiale ale zilei: orele de somn si de masa.
Orele de masa sunt fixate un pic si independent de noi, in functie de programul zilnic (orele de gradinita, cina o servim cand ajunge tati de la lucru etc ). Am adaugat mici gustari unde consideram ca Natalia nu rezista.
Orele de somn au fost din nou influentate de programul de la gradinita, dar in mai mica masura pentru ca Natalia era oricum un copil foarte matinal.
Cea mai mare greseala pe care am facut-o: am decalat orele de somn cand credeam ca Natalia nu e obosita.
Of, o greseala atat de usor de facut! Natalia vine vesela de la gradi, vrea sa stea in curte, numai de somn nu ii arde. Si o las. Si apoi se tureaza si devine infinit mai greu sa o culc. Se lasa cu lacrimi. Toata ziua este data peste cap!
Cand am tinut de rutina, am ramas surprinsa cat de usor se culca la orele obisnuite de somn! Fara comentarii, fara suparare. Si ce e mai important: chiar doarme!
De aici incolo, am construit mici obiceiuri, in functie de programul nostru exterior si de sezon. De exemplu, vara iesim afara imediat dupa micul dejun si inainte de culcare, in sezonul rece, iesim la pranz.
In weekend mergem la cumparaturi si mergem in vizite sau primim vizite.
Alte 3 lucruri importante
1. Creati obiceiuri.
La trezire, in functie de temperamentul copilului, dragaliti-va cateva minute, cantati, stati imbratisati, alegeti impreuna hainele pentru noua zi si mergeti impreuna la spalat.
Inainte de culcare, mergeti cu copilul la toaleta, spalati-va si schimbati-l in pijamale. Apoi spuneti povestea si pregatiti totul pentru somn.
Sau serviti o gustare anume cand iesiti pe afara.
Cel mai mic detaliu repetitiv poate avea o mare importanta.
De exemplu, noi avem obiceiul ca duminica dimineata sa facem clatite. Nici nu stiti cu cat entuziasm este asteptata aceasta dimineata de Natalia! 🙂 Si credeti-ma cand va spun ca nu e vorba doar de clatite, ci de intreaga rutina a diminetiilor cu clatite.
2. Acordati-le multa independenta si libertatea de a lua decizii
Poate veti zice ca e paradoxal, luand in vedere ca va scriu despre cum sa faceti programul copilului. Ei bine, nu. Alta lectie pe care am invatat-o cu greul: incercati sa dati copilului cat mai multa independenta sa faca el singur lucrurile pentru el.
Lasati-l sa aleaga cu ce sa se imbrace (nu e nevoie sa il lasati sa rascoleasca dulapul, ci puteti sa ii dati 2-3 optiuni din care sa isi aleaga), faceti in asa fel incat la baie sa poata sa se spele singur si sa mearga singur la toaleta (puneti la indemana prosop, sapun etc), lasati in bucatarie un raft de jos unde sa aiba vasele lui, lasati o cana si o carafa cu apa din care sa isi toarne singur cand ii este sete etc.
Investindu-l cu incredere veti observa ca multe frustrari (sursa de tantrumuri) vor disparea si copilul va fi mai deschis la sugestiile voastre.
3. Implicati-l in activitatiile voastre
Nu trebuie sa construiti ritmul zilei independent, ca si cum copilul traieste intr-o bula. Construiti ritmul copilului dupa ritmul vostru si al familiei.
Ideea ritmului nu este sa fie la fel la toata lumea, ci sa fie personalizat dupa nevoile voastre. Cheia unui ritm de succes nu este structura lui, ci repetitivitatea.
In plus, este chiar recomandabil sa implicati cat mai mult copilul in activitatile voastre. Sa ajute la gatit, sa ajute la pusul mesei, sa stearga praful, sa dea cu matura etc. Nu conteaza cat de bine o face. E irelevant. Conteaza sa o faca.
*****
Abia dupa aproape doi ani de la descoperirea pedagogiei Waldorf am avut un asa zis „aha moment„, cand lucrurile mi s-au clarificat in minte.
Voi scrie mai pe larg despre asta in viitor, dar trebuie sa punctez acest aspect ca si concluzie: noi suntem exemplul copiilor nostri.
Cand vorbim de ritm si rutina, nu il ganditi ca pe un program al copilului, ci intelegeti-l ca pe un program al familiei. Degeaba veti vrea sa stea copilul la masa, daca mama si tata mananca pe genunchi la TV. Degeaba veti cere copilului sa stranga jucariile, daca casa zboara, hainele nu sunt puse la loc si in bucatarie nu mai gasesti o cana curata.
Educati prin exemplu.
Asa e. Din dorinta de a creste copii "liberi" si independenti, s-a ajuns la haos. Eu as adauga la principiile de baza, pe langa rutina, ritm si ce ai scris tu foarte bine mai sus, si regulile. Daca acestea sunt stabilite de comun acord, sunt clare pentru copil, iar parintele este consecvent in a le aplica, atunci viata devine mai simpla pentru toata lumea. Regulile nu ingradesc libertatea nimanui, ci, in mod aparent paradoxal, o protejeaza.
Da, vreau sa vorbesc si eu pe viitor de reguli. Pe langa ce ai spus tu, eu cred ca regulile dau copilului si o stare de confort, pentru ca stie limitele, stie ce e voie si ce nu.
Si mie-mi place sa am o anumita rutina, sa-mi organizez lucrurile dupa un anume program. Asta ca sa nu raman cu ele incarcate, treburi neterminate sau sa aman ceva ce imi propun. Ma rog, mi se mai intampla sa schimb programul pentru ca na.. apar uneori si probleme pe parcurs, inevitabil.
[…] vorbeam de curand si despre ritm si rutina (cititi articolul meu aici) si cred ca astfel de povesti ajuta la o stabilire a rutinei. La noi s-a fixat foarte repede ca […]