Sunt o ferma militanta improtriva folosirii cliseelor in toate aspectele vietii. Fie cand vorbesc despre ceea ce imi inspira un om, fie cand imi exprim sentimentele sau opiniile. Bineinteles, de multe ori nu avem de ales decat sa folosim un cliseu. Ba de si mai multe ori le folosim din inertie, pentru ca ne e lene sa gandim o alta fraza logica si rationala. Si ce bine este, nu-i asa?, cand avem servita deja o replica care ne salveaza din cele mai variate situatii.
Dar exista un cliseu (pot chiar extrapola si sa vorbesc de o clasa de astfel de clisee!) care ma enerveaza aproape instantaneu. Replica simpla, cu numeroasele ei adjective si cu multe variatii, replica intalnita zi de zi „asa-s romanii!”
Inteleg necesitatea noastra de a ne asocia unui grup, ceea ce nu inteleg este adoptarea fatalista a trasaturilor grupului. Fie ca este vorba de trasaturi pozitive sau negative, tot romanul e la fel. Nu exista diferentiere, dar mai ales nu exista dorinta de diferentiere! Acceptam resemnati titulatura si o purtam in spinare ca pe o pedeapsa seculara.
*
Exemplu pozitiv: Romanii sunt ospitalieri
Unde? Cand? Cum??? Ca le dam paine si sare? WTF!!!???
Adevarul este urmatorul: nu suntem noi mai ospitalieri sau mai reci decat altii.
Imaginea asta de popor calduros stiti de unde ni se trage? De la perioada comunista, cand prindeam picior de strain in tara si sarutam locul pe unde calca: din dragoste fata de libertatea ce o emana si de infinitele posibilitati ce ni le flutura pe sub nas.
Cu toate acestea se intamplau si atunci furturi barbare, usi trantite in nas si indiferenta.
Ne-a placut titulatura de popor ospitalier si incercam sa pastram deasupra capului o firma la care ni s-au ars prea multe becuri pentru a-i mai putea intelege mesajul initial.
*
Exemplu negativ: Romanul e hoţ
Mi se pare o ineptie nu numai din punct de vedere moral cat si din punct de vedere logic. Cand folosesti afirmartia asta te incluzi in grup? Este o forma de a-ti marturisi pacatele? Daca da, este intre tine, constiinta ta si justitie. Dar cu ce drept iti permiti sa faci aceasta afirmatie despre peste 20 de milioane de oameni?
Lipsa de logica a acestei afirmatii este atat de evidenta incat ma gasesc in imposibilitatea de a o argumenta fara a pica eu insumi in capcana unei retorici formata exclusiv din…clisee!
*
Exemplu istorico-geografic: Romanii victimele istoriei (Rusii sunt de vina/ Americanii nu au mai venit!)
Eu daca mai aud pe unul ca imi zice ca romanii sunt victimele istoriei, mor cu el de gat!
Sa incepem de la mitul simplu al poporului roman mereu defensiv, care isi apara glia strabuna, isi vede linistit de apicultura sa si traieste in buna vecinatate cu fratii sai din celelalte tarisoare romanesti. Luati orice carte de istorie (nu cele scrise – sau masiv influentate – de propaganda comunista) si cititi cu atentie despre casapeala ce avea loc intre Muntenia si Moldova (cu precadere). Faceau pauze doar cat de o betie lunga de o iarna si apoi o luau de la capat.
Pacat ca nu au stiut incotro sa-si indrepte energiile razboinice!
*
*
*
Cultul stramosilor – religia mitocanului modern
Analizand cultul pagan al stramosilor aflam un lucru esential: aceasta manifestare a omului primitiv este foarte prezenta la omul modern contemporan.
Daca trecem de generalizarea prin patriotism si apartinerea la o anumita etnie, ajungem la venerarea unor simboluri paratotemice minore. Asta duce la orgoliu tribal.
Nu-mi spuneti ca nu ati auzit de asta!
Pentru un moment am vrut sa ofer exemple, dar mi-am dat seama ca ma aflu doar pe buza prapastiei: exemplele mele nu ar fi dus la o vizualizare mai corecta a fenomenului (pe care sunt sigura ca-l cunoasteti foarte bine) ci doar ar fi instigat la si mai multe injurii.
Nu ma simt mai mandra ca locuiesc in Timisoara decat ma simteam ca locuiam in Petrosani. Nu ma (mai :)) simt infiorata de expresia „Banatu-i fruncea!” si ba mai mult, ma simt incoltita cand oameni (din alte zone) ridica in slavi calitatea oamenilor din Banat.
Cand banateanul uraste olteanul, olteanul ardeleanul, ardeleanul moldoveanul, toti urasc ragatenii si miticii urasc toti provincialii, nu mai poate fi vorba nici macar de discriminare sau de o forma de rasism la scara mica.
Este vorba doar de un orgoliu caracteristic omului care mai pastreaza si acum mentalitatea tribala.
Fiecare hotareste de acum incolo daca acesta este un lucru bun sau nu!
eu am invatat la sociologie ca primul grup de referinta e comunitatea din jurul tau. Regiunea, cum ar veni. E de inteles. Cat despre dispretul fata de ceilalti, eu n-am din astea, doar sunt mandru ca sunt ardelean.
Înţeleg! Baţi apropouri că doar ruşii sunt rasă superioară, dar ai zis-o subtil… Îmi ţin şi eu gura, că se supără ăştia!
@ radu – apartenenta la o comunitate este fireasca. problema e cand apare dispretul fata de celelalte comunitati!
@ Vania – perfect! shhhh!!! :)))
@ Ama
– Daca vrei sa vezi un popor intradevar ospitalier, viziteaza Thailanda.
– Cat despre mandria propriului oras…. nu sunt de acord. Departarea de casa, contactul cu o alta cultura, cu alti romani din strainatate iti trezesc sentimente nationaliste, iar locul unde te-ai nascut sau copilarit devine un lacas mult mai iubit decat era cand te aflai la fata locului.
@ radu
– Si eu sunt mandru ca sunt ardelean!
@ Mihnea – tu esti un caz mai special 🙂