Imi testez aplicatia blogger si scriu de pe telefon, in timp ce stau cu Natalia sa adoarma. Poate o ajuta cadenta tastarii mele.
1. Aseara vroiam sa scriu despre o carte. O lume se destrama. Nu am reusit. Ideea unei recenzii nu prea isi mai face loc in mintea mea. Doua din una: ori e nevoie de tihna si mintea mea acuma e intr-un continuu galop, ori sunt vremuri in care scrii, analizezi si dezbati si vremuri in care taci si doar absorbi.
Si pentru ca nu stiam ce sa fac cu opinia mea scurta despre carte si pentru ca, in ciuda abstinentei mele faceboociene, inca mai sufar de pacatul share-ului, am descoperit facebookul bibliotecilor: goodreads.
Cu doua clickuri mi-am dat rating la carte  (tine loc de opinie coerent formulata) si mi-am lustruit putin rafturile bibliotecii virtuale.
Cu mana proptita pe mouse, am privit cateva minute bune in gol, incercand sa rememorez cartile citite in ultimele luni si cu greu am reusit sa adaug cateva (majoritatea de Tracy Chevalier).
Buuuun, deci concluzia e ca daca vreti sa ma vedeti ce citesc si ce parere am despre cartile citite, ma gasiti si pe goodreads. Si mie poate imi mai trece lenea, se mai degaja pacla nesomnului cronic de pe creier si incropesc si eu cate o parere argumentata.
2. Waldorf.
Inca in stare de totala uimire, nu imi vine a crede ca fata mea se apropie de varsta la care sa paraseasca ocazional caminul parintesc si supravegherea mea panicos-vigilenta.
Nu, acesta nu e un post despre prima zi, domnisoara mai sta acasa un an, dar noi deja am inceput sa ii cautam un locsor la gradi.
Imi vine foarte greu sa ma impac cu sistemul traditional de invatamant, de aceea am inclinat din start spre metode alternative.
Mai intai a fost Montessori. Am citit cartea, am apreciat-o si am fost de acord cu ea. Dar taxa ne-a linistit urgent.
Apoi am zis Waldorf. Inainte sa mergem sa ne inscriem pe liste, am luat la purecheat internetul sa aflu despre metoda, filozofie etc.
Si a fost ca si cum am picat la pat bolnava. O stare febrila m-a cuprins si zile in sir nu am facut altceva decat sa citesc despre waldorf.
Si partea cea mai ciudata a fost cand mi-am dat seama ca nu citeam doar pentru Natalia, ca nu era ceva ce se potrivea doar ei, ci mai ales ca era acel tip de structura dupa care tanjisem eu toata viata.
Citind despre metodele waldorf, rememoram felul in care incercam si eu sa imi structurez materia si cum mereu nu ma adaptam sistemului traditional. Am si azi caietele mele, cu desenele mele, caiete tematice, de studiu, pe care le-am facut din proprie initiativa si in care imi transpuneam materia de la scoala.
Citind despre waldorf, am simtit ca in sfarsit se umple in mine un gol si ca descopar ceva ce cautam demult. Nu mai e vorba doar de Natalia, e ceva ce ma reprezinta si pe mine.
Prin urmare am si inceput sa construim o rutina dupa aceste principii si o sa va mai povestesc despre asta.
Nu stim daca Natalia va merge la anul la waldorf, ma bucur insa enorm ca in cautarea unei gradinite pentru ea, am descoperit ceva atat de pe sufletul meu.