Acest articol il scriu impreuna cu Loredana Stefan, pe care o cunoasteti deja, o veche colaboratoare a mea, consilier reeducare alimentara.
Inainte de toate, vreau sa va povestesc putin din urma.
Loredana a fost prima persoana, dupa sotul meu :), care a aflat ca sunt gravida cu Robert. Si nici nu m-am dezmeticit eu bine, ca a venit si Loredana cu vestea ca si ea este insarcinata. Asa ca, la sute de kilometri distanta, am vorbit aproape zilnic despre sarcina si, mai apoi, despre baietii nostri! 🙂
Si iata ca, timpul a trecut si ne-au facut baietii 6 luni si am inceput diversificarea. Si invariabil am inceput sa discutam despre mancarea lor si ideea articolelor despre diversificare a venit cumva de la sine.
Astazi va vom povesti experienta noastra. Mai jos veti gasi si povestea Loredanei, care este, dupa cum spuneam si mai sus, consilier in reeducare alimentare si asigura sprijin si consiliere in alcatuirea unor diete echilibrate pentru copii.
In ceea ce ma priveste pe mine, am fost foarte relaxata cu gandul la diversificarea lui Robert. Cu Natalia a mers totul atat de usor: i-am dat de la inceput mancarea bucati, ea le-a mancat cu usurinta si a acceptat cu incantare orice ii dadeam. Doar la ou a fost alergica pana pe la 1 an si la carne reticenta (o manca doar mascata). In rest, usor si fara stres. Credeam ca asa e diversificarea: usoara.
Am pornit la drum curajoasa si cand Robert a inceput sa manifeste interes, i-am oferit bucati de morcov si respectiv banana (zile diferite, la distanta intre ele). Robert s-a descurcat bine cu el, a fost curios si interesat, dar bucatile de mancare i-au agravat refluxul. Cand i-am oferit pireu, a mancat doua-trei zile cu incantare, refluxul i s-a potolit, dar apoi nu s-a mai aratat curios de mancare.
Nu m-am stresat si am facut cateva zile pauza. Am revenit. Daca era curios, bine. Daca nu, il mai lasam cateva zile. Nu l-am grabit nicaieri.
Am urmarit in paralel modul in care digera mancarea si am constatat cu surpriza ca Robert reactioneaza mai bine la proteine si grasimi de origine animala decat la radacinoase . Astfel ca am introdus mai repede galbenusul, apoi supa de oase cu grasimea din ea, iaurtul si apoi carnea. Toate au fost foarte bine acceptate si digerate, iar refluxul a disparut in totalitate.
Asadar, momentan Robert (acum de 7.5 luni) are 3 mese diversificate: fructe de dimineata, la pranz legume (mai putine radacinoase) si carne/galbenus, iar seara iaurt. Sunt 3 mese pentru ca am introdus grupe diferite de alimente, care trebuiau date la ore diferite, dar alimente efective a primit astfel: morcov, patrunjel, pastarnac, dovlecel, dovleac (copt, a fost preferatul lui!), fasole verde si broccoli (am riscat, dar l-a tolerat foarte bine!) apoi banana, pere, mere, piersica, caisa, pruna; supa de oase, galbenus, carne de pui, iaurt. 
Vreau sa subliniez un aspect. Veti citi mai jos experienta Loredanei, diferita si ea. Eu am avut doua experiente complet diferite: Natalia, alergica la ou, carnea o manca doar mascata (abia dupa 4 ani a inceput sa manance cu adevarat carne!), mancare bucati. Robert, cu probleme de digestie la radacinoase, prefera galbenusul si carnita, mancare pasata. Fiecare copil e diferit. Diversificarea nu este despre o schema fixa, generala, ci despre incercarea de a descoperi ce prefera fiecare copil si ce ii prieste. Nu va stresati si nu disperati! Nu e concurs 🙂
**********************************************
Articol scris Loredana Stefan, CHHC, consilier reeducare alimentara
Urmatorul material este legat strict de propria mea experienta si de cea impartasita de Ama cu copiii ei.
Intentia noastra nu este sa judecam sau sa propovaduim o formula de success universal valabila. Doar povestim ce merge in cazul nostru si cum ne adaptam nevoilor copiilor nostri.
Pentru ca un lucru pe care l-am invatat este ca noi trebuie sa ne adaptam copiilor si in niciun caz invers.
Descoperirea mancarii si hranitul cu altceva decat lapte matern este o aventura din toate punctele de vedere: mental si material. Presupune schimbarea rutinei bebelusului tau si a ta sa iei deciziile potrivite. Si e minunat cand deciziile tale duc la acceptarea alimentelor pe care le alegi pentru el.
Ce am facut noi
Am intretinut si satisfacut curiozitatea. Inca dela patru luni, am mancat in fata fiului meu toate mesele principale. Seara a fost prezent si tatal. De la 5 luni, cand a inceput sa fie interesat de mancare si alimente, i-am oferit ocazia sa le atinga, miroasa, sa le duca la gura si sa se joace cu ele. Nu a dus curiozitatea la mai mult decat atat. Primul lucru cu adevarat interesant a fost pentru el o corcodusa, careia i-a supt sucul ( dupa ce am muscat eu din ea) si desi s-a cutremurat de noutatea gustului, a mai cerut o data. Deci, practic, pe fiul meu l-am diversificat cu corcoduse prima data.
Am avut rabdare.
Multa rabdare. In zilele urmatoare i-am oferit corcoduse si alte alimente. Nu le-a bagat in seama, era interesat de cu totul alte lucruri. Dupa ce a implinit sase luni i-am suplimentat masa de dimineata cu mancare solida.
Eu am ales schema traditionala de diversificare: radacina de patrunjel, apoi dovlecel, morcov, pastarnac. Fierte si pasate, oferite in cantitati mici, care au crescut treptat.
Nu l- am fortat sa manance mai mult decat a vrut, nu i-am facut avioane ca sa il conving sa deschida gura si nici nu l-am oprit sa isi bage mainile in castron si apoi in cap, daca a vrut asta.
Daca a refuzat un aliment nou insa nu a avut nicio manifestare fizica de rau din cauza lui, l-am reintrodus peste cateva zile. Am observat ca expunerea repetata la aliment a dus la acceptarea lui.
In prima luna de diversificare am facut combinatii de radacinoase cu dovlecel, dovleac si fasole pastai.
La mine urmeaza acum a doua luna cand introduc a doua masa solida (de fructe), adaug proteina animala si grasimi ( galbenus, ficat, ulei de masline, avocado) si infuzez aromatice in masa legume (ceapa, usturoi, patrunjel, leustean).
Intentia mea e sa nu ma grabesc cu diversificarea, sa ofer alimente pe care organismul lui e pregatit sa le accepte si sa fac aceasta aventura cat mai placuta pentru amandoi. Ceea ce va doresc si voua!
– Va urma –
Cititi si celelalte articole scrise de Loredana – aici.