Cand a aparut punga bio-degradabila au fost de pe atunci minti luminate care isi puneau problema evaporarii pungii in mijlocul intersectiei. Toti am ras si am considerat ca este un banc bun. Dar iata ca la cateva luni distanta – timpul necesar bio-degradarii – problemele au inceput si eu am fost una dintre victime.
Dar hai sa spun povestea de la inceput…
Adepta sistemului „in dulap stau doar hainele de sezon”, hainele care nu sunt de folos erau indesate in pungi si puse (la vremea aia) in balcon.
Si iata ca a sosit si clipa mutarii si impachetarii a tuturor lucrusoarelor. Si ajung la lucrurile din balcon si pun mana pe pungi si…raman cu ele in mana, continutul era revarsat peste tot. In mana imi raman doar cateva fasii de plastic.
Si sa ma credeti pe cuvant: cele care dispar in fasii sunt cele mai bune! Mai sunt de un soi care se transforma intr-un praf extrem de poros. Ca facut, in alea erau invelite hainele office ale epocii trecute. Ce sa mai scoti din ele? Praful era bagat adanc in textile. Numai dupa curatatoria chimica mai scot eu praful din ele.
Deci sa ne intelegem. E minunat, e nobil, e responsabil, e Captain Planet. Dar poate se mai indura cineva de noi si gasim o modalitate sa depozitam chestii in locuri sigure, sa stiu si eu ca daca am nevoie de o punga de plastic ma pot baza pe ea.
Si oricum la cumparaturi am un arsenal de plase de material textil.
Ce nasol…si eu care credeam ca doar scrie pe ele biodegradabil si nu sunt cu adevarat asa.
Cred ca mai bine foloseai saci de gunoi din aia grosi. 🙂
Mai bine îți mai cumperi un dulap… sper ca te va ajuta chimia. 🙂
Scuze, dar m-a bufnit râsul! Dar, ca să privim partea pozitivă: funcţionează!
AMA, pe Hiacint nu o "mai citeşti"?
test
@DiAnais – acum asa am facut ;)) m-am invatat minte!
@gabrieladsavitsky – asta ar fi solutia ideala 🙂
@Cartitoiu – da, ma bucur si eu pentru mediu :))
@Cristian SIRB – ba da, o citesc 🙂 numai ca am schimbat layoutul si am pierdut lista de linkuri. si o construiesc incet – incet inapoi.