Mai multe despre ceaiuri puteti citi aici.
Imi place sa beau ceai. Sau nu: imi place sa degust ceaiuri! 🙂
De multe ori simt nevoia sa beau ceva energizant si nu am pofta de aroma aspra a ceaiului negru sau de cea plina de forta a ceaiului verde. De aceea aceasta a treia optiune este mereu salvatoare…
Ginsengul este recunoscut pentru proprietatile sale energizante. Intr-o vreme eram fortata sa iau niste pastile de ginseng ingrozitor de scarboase. Le luam insa, de voie – de nevoie, pentru ca observam schimbarile benefice pe care le constatam asupra mea.
Cand am descoperit ceaiul – la scurt timp de la lansarea lui pe piata – am cumparat un pachet din pura curiozitate.

Ceaiul este unul rosu – nu sunt sigura daca culoarea se datoreaza modului de prelucrare a radacinei de ginseng – sau a scortisoarei si hibiscusului.
Aroma este foarte puternica, se simte un pic gustul amar al ginsengului dar gustul care persista este cel al scortisoarei.
Daca asociati scortisoara cu anotimpul rece, in cazul acestui ceai veti avea o surpriza.
Ceaiul este delicios si fierbinte, amintind de prajituri cu scortisoara aburinde.
Ceaiul este delicios si fierbinte, amintind de prajituri cu scortisoara aburinde.
Dar vara, servit rece, racoreste si linisteste organismul infierbantat.
in case you didn’t know
http://ceainaria.blogspot.com/
@laura – nu stiam. mersi 🙂