0
0 In Uncategorized

Articole ca raspuns la discutia purtata cu Andrei


Goana dupa senioritate
Autor: Razvan Ilie

http://www.cariereonline.ro/index.php/articles/Goana_dupa_senioritate

Piata talentelor este in prezent precum o mare agitata. Intr-o economie efervescenta ca a noastra, lucrurile se schimba cu rapiditate: noi companii vin din afara, iar jucatorii deja prezenti pe piata isi dezvolta vertiginos activitatea. Managerii si specialistii nostri – si cei care si-au dovedit competenta, si „tinerele talente” – sunt extrem de disputati. Avand tot mai multe oportunitati de cariera, ei pot ceda mirajului de a ajunge cat mai rapid in top.

Cariera pe fast forward
In fata unor tentatii de cariera tot mai mari, unii dintre tinerii manageri pierd din vedere care este cotatia reala a competentei lor. Se grabesc sa dea curs unor oferte ispititoare, pentru care nu sunt, probabil, foarte bine pregatiti, si stau in continuare cu ochii pe sansele care se ivesc de a atinge Everestul.

O cariera solida, in adevaratul sens al cuvantului, nu se poate face in ritm de fast forward. Poti sa acumulezi cu rapiditate anumite lucruri, dar este periculos sa sari in permanenta dintr-o barca in alta. Daca atentia ta se concentreaza doar pe oportunitatile de cariera – beneficii mai mari, o pozitie mai importanta etc. – pierzi din vedere esentialul: profesionalismul nu este o chestiune de titulatura, ci de consolidare a fiecarui pas.

Uneori, ceea ce pare un salt in cariera, o avansare rapida, este in fond o ramanere in urma. O treapta sarita nu se traduce atat in lacune operationale, cat intr-un minus de siguranta in mers. Cand ai escaladat etapele firesti ale evolutiei, ramai mereu cu senzatia ca este ceva care-ti scapa si nu stii ce. Postarea unui titlu glorios in CV nu inseamna neaparat un avantaj. Daca nu te descurci si esti nevoit sa faci un pas inapoi, compromiterea poate fi definitiva.

Este adevarat ca natura business-ului actual se pliaza mai ales pe valorile specifice tineretii: viteza de reactie, idei inovatoare, impulsul dezvoltarii etc. Probabil ca varianta ideala de management o constituie astazi mixul intre virtutile prospetimii si punctele forte ale maturitatii (sunt la fel de necesare in afaceri: discernamantul, intelepciunea, capacitatea de negociere).

Elogiu carierei senine
Suntem tentati sa privim cu neincredere persoanele preocupate excesiv de propria cariera. Se spune despre cineva ca este „carierist” intr-un sens depreciativ. Intelegem automat ca este decis sa parvina cu orice pret, „sa se ajunga”. Pe langa aceasta conotatie oportunista (care se refera tocmai la escaladarea etapelor firesti de evolutie), exista si o semnificatie nobila a carierei.

Inseamna sa-ti iei viata profesionala in serios, sa descoperi ce poti face cu pasiune si care sunt rezultatele pentru care merita sa te lupti, sa incerci sa devii cel mai bun in „meseria” ta. In fond, o mare parte din timpul fiecaruia se consuma muncind – pleci la serviciu in fiecare dimineata devreme si te intorci seara tarziu. Ce sens are atunci sa-ti consideri „jobul” ca fiind un corp strain vietii tale? Este important sa nu traiesti disociat intre o munca silnica de birou si o viata care incepe dupa program.

Cum sugereaza si cealalta semnificatie a cuvantului „cariera”, parcursul profe­sional presupune excavare pas cu pas, efort constant, staruinta indelungata in aceeasi zona. Senioritatea se obtine prin concentrarea permanenta pe lucrul bine facut, cu responsabilitate si rabdare. Graba nu-si are sens, o cariera bine asezata isi are ritmul ei firesc. Cei care au inteles seriozitatea pasilor mici nu sunt preocupati de urmatoarea statie de cariera, ci urmaresc bucuria artizanului care creeaza cu mainile lui lucruri valoroase.


Generatia Praslea sau noua paradigma a progresului in cariera

Autor: Razvan Ilie

http://www.cariereonline.ro/index.php/articles/Generatia_Praslea_sau_noua_paradigma_a_progresului_in_cariera

Stilul de afaceri actual, in care cuvintele-cheie sunt „rapiditate”, „flexibilitate”, „adaptabilitate la schimbarea continua”, precum si dezvoltarea economica si sociala galopanta favorizeaza ascensiunile rapide in cariera, scurt-circuitarile de trasee evolutive in cadrul organizatiilor.

Generatia Y si scurt-circuitarea carierei
Se poate spune ca generatia celor cu varsta intre 25 si 35 de ani, mai ales in economiile emergente est-europene, este precum Praslea din povestile si miturile romanesti: creste intr-un an cat altii in cinci sau zece. Mediul socio-economic actual si contextul de afaceri s-au schimbat fundamental in ultimul deceniu. Noua generatie, supranumita si „generatia Y”, este caracterizata prin cateva trasaturi fundamentale:

Expectatii inalte de la propria cariera;
Abilitatea de a se reinventa mereu;
Asteptari inalte fata de angajatori;  
Preocupare pentru auto-dezvoltare si invatare continua;
Asumarea responsabilitatii si dorinta de a crea impact inca din prima zi;
Orientare catre scopuri si rezultate;  
Independenta si abilitati avansate de a lucra cu tehnologii moderne;
Apetit ridicat pentru schimbare;
Insasi ideea de evolutie profesionala, de ascensiune, pare sa aiba, in paradigma de cariera proprie generatiei Y, alti indicatori de masura. Doi-trei ani reprezinta acum o perioada fireasca pentru a face o schimbare in sensul progresului in cariera. Curajul, indrazneala, asertivitatea, initiativa si asumarea responsabilitatii sunt factori catalizatori pentru ascensiunile rapide din peisajul romanesc in pozitii de top management.

Nici companiile nu mai au timp sa astepte
La inceputul anilor ’90, intrarea pe piata romaneasca a unor companii multinationale din sectoare „atipice” pentru piata fortei de munca de pana atunci (de ex: companii de brokeraj, solutii IT, telefonie mobila, advertising etc.) a determinat necesitatea atragerii de tinere talente, animate de dorinta de afirmare si crestere profesionala rapida, in pas cu ritmul de crestere al afacerii. Companiile au nevoie de oameni tineri, cu personalitati efervescente, nerabdatori in a evolua cat mai rapid.

Dezvoltand si recompensand alinierea la valori si comportamente organizationale, cum sunt centrarea pe invatare, asumarea responsabilitatilor si a initiativelor, „leadership” manifest la orice nivel ierarhic, multe corporatii au creat pentru tinerii specialisti premisele de afirmare in pozitii de management (de linie sau de top), intr-un timp mult mai scurt decat in deceniile trecute.

Numarul tot mai mare al programelor de tip „trainees” indica faptul ca organizatiile sunt preocupate de cresterea rapida a liderilor din interior, din propriile pepiniere. In multe cazuri, tineri care se inscriau cu doar trei-patru ani in urma in aceste programe se regasesc acum in pozitii de management.

Un studiu realizat anul trecut in Romania ilustra povestile de succes ale 100 de tineri manageri din diferite companii romanesti si multinationale, dintre care noua manageri aveau sub 30 de ani, iar restul sub 39 de ani. Pe plan mondial, atat in SUA, cat si in Europa (Rusia este un bun exemplu de piata favorizanta pentru managerii tineri, tip „golden boy/woman”), stereotipul care leaga competenta si performanta de senioritate pare sa se estompeze semnificativ, odata cu numeroasele ascensiuni rapide si de succes in pozitii-cheie.

Profilul golden boy/woman
Exista cateva motive pentru care mediul de afaceri actual, marcat de globalizare si dinamism, permite scurt-circuitarea stadiilor de progres in cariera. Intalnirea dintre cerintele mediului de afaceri si oferta de competente a tinerei generatii este vizibila in competentele lingvistice multiple, in capacitatea de operare cu tehnologia moderna si de aderare la stilul de lucru multi-tasking, precum si in mobilitatea locala si regionala.

Totusi, factorii de mediu specifici lumii in care traim, precum si cei legati de noua paradigma a progresului in cariera, bazata pe meritocratie, mai degraba decat pe senioritate, nu conduc automat si la succesul tinerilor cu ascensiune rapida.

Neparcurgerea intregului ciclu evolutiv in cariera, sau cel putin nu in maniera traditionala, poate fi „recuperata” prin exersarea catorva competente-cheie.
Din sutele de discutii formale si informale cu manageri intre 27 si 35 de ani, desfasurate de-a lungul anilor, am constatat ca profilul de succes al acestora include un set de abilitati exersate, precum:

inteligenta emotionala si asertivitate;
capacitatea de a invata rapid si continuu si de a se adapta;
capacitatea de a redefini cadrul de munca de la „a face” la „a conduce”;
capacitatea de a gestiona conflicte si a comunica mesaje dificile;
capacitatea de a construi si gestiona o retea informationala eficienta;
capacitatea de a influenta si de a folosi puterea intr-un mod eficient.

Pericolul saltului in cariera
Autor: Razvan Ilie

http://www.cariereonline.ro/index.php/articles/Pericolul_saltului_in_cariera

Pentru multi dintre manageri, exista tentatia de a accede la o pozitie de top management, fara a parcurge toti pasii firesti ai unei cariere. Arderea etapelor, insa, dauneaza nu doar persoanei in cauza, ci si companiilor care decid sa mizeze pe un om fara experienta suficienta.

Fiecare treapta isi are sensul ei
Problema majora nu este neaparat aceea ca managerul nu s-ar descurca cu noile responsabilitati. Cand te afli intr-o pozitie de top management, esti inconjurat de specialisti foarte buni si nu esti nevoit sa le stii pe toate. Dar trebuie sa fii in stare sa verifici corectitudinea rapoartelor pe care le primesti de la subordonatii tai. Pe baza acestora se iau deciziile de business, iar o informatie gresita ajunsa la top manager poate afecta intreaga afacere.

Atunci cand accezi la o pozitie de top management, este foarte important sa ai deja dobandita o viziune globala asupra business-ului. Acest lucru nu este posibil in conditiile in care ai sarit unele etape importante din cariera. In marketing, de exemplu, pasii obligatorii catre pozitia de Marketing Director sunt Marketing Assistant, Researcher, Product Manager, Category Manager, Brand Manager. Daca vorbim despre vanzari, se porneste de la Sales Representative, urmeaza Area Sales Representative, Area Sales Manager, Regional Sales Manager, National Sales Director si, abia in final, Regional Sales Director.

Orice pas sarit dauneaza atat din punct de vedere al experientei profesionale, cat si din perspectiva coordonarii echipei sau a comunicarii cu celelalte departamente. In momentul in care ajungi la varful unui departament, trebuie sa fii capabil sa discuti cu persoane din cele mai variate domenii. De asemenea, trebuie sa fii in stare sa te adaptezi oricarei situatii. Aceasta capacitate de pliere pe situatie se dezvolta o data cu parcurgerea principalelor etape din cariera.

Caderea de sus poate fi extrem de dureroasa
Flexibilitatea, rapiditatea si adaptabilitatea la noi mentalitati si cerinte, atat de necesare intr-o economie de piata, sunt masurate tocmai prin potentialul persoanei de a face acesti pasi: rapid, corect, abil in a invata repede si in a se reorganiza prompt. Flexibilitatea se poate masura si prin acceptarea relocarilor. Chiar daca o locatie este mai „slaba” din punct de vedere social, ea poate aduce din punct de vedere profesional un ritm mai rapid de dezvoltare, o motivare suplimentara si posibilitatea de insusire a unor noi competente. Practic, saltul nerecomandat in cariera este inlocuit de rapiditatea acumularilor profesionale si de flexibilitate.

Cei care vor sa ajunga rapid in top cred ca este suficient sa parcurga cursurile unui MBA. Insa MBA-ul iti ofera doar partea teoretica a administrarii unui business, pe cand practica este cu totul diferita. Intr-o ascensiune fireasca pe scara profesionala, inscrierea la un astfel de masterat trebuie sa se faca abia dupa cativa ani de experienta intr-o industrie sau alta. Inainte de ajunge intr-o pozitie de middle management, nu ai cum sa compari informatiile strict teoretice pe care le primesti cu experientele de business.

Ascensiunea fireasca catre o pozitie de top management se poate face mai rapid sau mai lent, in functie de domeniul in care activezi. In vanzari, de exemplu, se avanseaza mai repede, pentru ca rezultatele sunt masurabile si depind foarte mult de aptitudinile persoanei in cauza. In alte industrii, promovarea depinde mai mult de acumularea de experienta si de parcurgerea unor cursuri necesare pentru a avansa.

In general, este indicat sa „stationezi” pe fiecare pozitie aproximativ doi-trei ani. In cazul in care „sari” de la o companie la alta intr-un timp mai scurt, risti sa fii considerat oportunist sau „job hopper”.
In plus, nici nu reusesti sa cunosti cum trebuie industriile prin care ai trecut.

Cand ai ajuns pe treapta cea mai de sus a carierei, nu poti evita anumite caracteristici ale pozitiilor de top: orientare catre rezultate si catre profit, asumarea responsabilitatilor, asteptari inalte fata de subordonati, trasarea unor programe de instruire adecvate etc. Toate acestea nu pot fi intelese efectiv si realizate daca nu ai trecut direct prin ele. Altfel, raman superficiale, intuitive.

Tentatiile de a face saltul in cariera sunt, desigur, mari. Este greu sa rezisti unei propuneri care iti aduce cu sine o marire considerabila a salariului, un pachet de beneficii mai atractiv, un prestigiu mai mare. Insa cel pus in situatia de a alege trebuie sa cantareasca riscurile si sa se gandeasca bine daca merita sa se grabeasca. Este important sa nu se supraestimeze deoarece, o data ce a dobandit un anumit job, risca sa nu-i faca fata. Iar caderea de sus poate fi extrem de dureroasa.

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply