De ceva vreme am inceput sa le arat copiilor poze cu ei din anii trecuti. Ma folosesc mai ales de functia oferita de social media (care imi arata ce s-a intamplat in aceasi zi a anilor trecut), dar profit si de stocarea in cloud a multor poze, unde le pot gasi relativ usor dupa data.
Copiii sunt fascinati sa se descopere crescand. Iar eu adesea ma simt coplesita de emotii. Si ne uitam impreuna la cele mai banale poze, instantanee din viata de zi cu zi, cu mesele noastre si drumul spre casa, jucariile preferate ale perioadei sau cartea din care citeam atunci.
Si pornind de la acest nou obicei al nostru, imi doresc sa pornesc si aceasta noua provocare personala de documentare a momentelor marunte de peste zi.
Evident ca imi doresc sa scriu cat mai des, ideal zilnic, dar nu vreau sa adaug un alt motiv de stres pe lista mea. De aceea, imi doresc sa fie un proiect facut cu drag. Fara presiune, fara asteptari.

Vreau sa o fac mai mult pentru mine, pentru ca imi dau seama ca in anii acestia ai dominatiei social media mi-am reprogramat complet modul in care gandesc articolele. Ma gandesc prea mult la elementele tehnice – care ajung sa imi si franeze enorm creativitatea – si neglijez fix acea parte a scrisului care m-a atras prima oara in lumea online.
Si poate e un semn ca inaintez in varsta, dar social media, cu ritmul alert si continuu cu care imi ofera informatie, ma epuizeaza. Simt nevoia sa ma retrag in linistea unor randuri scrise in fata unei pagini albe, in tihna si fara graba.

Iar contrar a ceea ce se crede, lumea inca citeste bloguri si inca are rabdare sa parcurga un text.
Desigur, cifrele nu se compara cu cele de social media, dar aici lucrurile se petrec altfel. Relatia dintre mine si cititor este diferita pe blog fata de interactiunea de pe social media. Aici apuc sa spun mai multe, sa am ideile mai legate, sa ofer mai multa informatie. Si – sper eu – si tu, cititorul meu, primesti mai multa informatie, mai valoroasa astfel.

In aceste articole voi incerca sa scriu. Despre viata de zi cu zi, despre ce citesc, despre idei si ganduri. Voi scrie in primul rand ca un exercitiu si ca o incercare de a pastra in amintire aceste momente.

Trec acum putin cam brusc la aspectele practice ale zilei. Meniul zilei.
Azi a fost luni, prima zi din vacanta de februarie a copiilor. Si-au inceput ziua cu mult lego, cand s-a incalzit au zbenguit prin curte, iar seara s-au intors in casa la lego.

La micul dejun am facut paine in ou, cu magiun de prune, seminte de floarea soarelui si de dovleac si ceai (un mix cu ananas de la Sonnentor).
La gustarea de dimineata am facut smoothie din sana, cu banana, miere si scortisoara, turta dulce, smochine, prune si merisoare uscate, caju si migdale.
La pranz am avut supa de pui cu legume si galuste, iar la gustarea de dupa-amiaza traditionala noastra salata de fructe (azi am avut mere, banane, kiwi si mango).

La cina am pregatit rapid o tava cu pulpe de pui, ciuperci si varza de Bruxelles, pe care le-am copt la cuptor. Am facut langa ele orez cu praz si o salata. La servire am pus si un sos iute 🙂

Sper ca de acum sa nu mai avem nopti geroase. Urmeaza sa ridic protectiile de pe dafin si rozmarin, dar si de pe lalele, zambile si narcise, rasarite inainte de valul de frig din ultima perioada.
Daca vremea continua sa fie asa buna, voi incepe sa scot si suculentele afara din casa, pentru ca se simt mult mai bine afara, la lumina naturala. Din cele care au supravietuit cu bine iernii, una mi-a facut si surpriza de a inflori! Am descoperit azi acest boboc si abia astept sa il vad inflorit.

Ca de obicei, citesc mai multe carti in paralel, dar de o vreme savurez Wintering scrisa de Katherine May. O carte perfecta pentru acele etape din viata cand simti nevoia sa … „iernezi”. Azi am citit randurile de mai jos si m-am gandit la ceea ce caut si eu in aceasta etapa.

Despre ce scriam in anii trecuti pe blog:
2022 – 5 idei de smoothie in care poti ascunde legume
2021- Melcisori cu nuca
2020 – Idei de organizare in bucatarie
2013 – Negresa cu menta