Am scris despre Schimb de carte Timisora si pe Bookblog. Dar blogul meu merita si o vesiune off the record a celor intamplate.

Asadar, ajung eu la 14.40 la locul cu pricina. Pe usa Erick’s Coffee House atarna un mare semn cu INCHIS. Incerc usa. Nimic. Incep sa respir cu atentie pentru a evita un moment de panica. Ma uit pe strada, cercetez lumea. Vad doua fete cu plase in maini. Sunt convinsa ca ele au venit la SDC, dar cum pot fi sigura? Sa le acostez? Ce, ai innebunit?!?

Ma duc la terasa Erick’s. Incerc sa explic fara sa ma precipit prea tare. Un chelner simpatic nu pare convins ca spun adevarul si ca am o rezervare pentru ora 3. In cele din urma isi suna patroana si primind confirmarea, ma roaga sa astept pana cand vine un alt chelner sa ii tina locul pe terasa. 10-15 minute.

Dar eu nu am 10-15 minute. Ma intorc in fata la Ericks si ma postez in usa. Mi se pare ca o vad pe Rebecca. Offf a gasit usa inchisa si pleaca. Repede scotocesc in poseta si o sun. Raspunde Mihai (aka the Mihai, prietenul, cel cu care ma mai conversez pe mess cand Rebe doarme). Il supun la un interogatoriu scurt sa aflu cand, cum si incotro a plecat Rebe. In timp ce vorbesc cu el, atentia imi este distrasa de fetele de care am pomenit mai sus. De data asta ma duc la ele si le intreb daca sunt pentru SDC. Da! Buuuun! Carina si Adelina.

Stam un pic de vorba, apare si Nuzzu si Andreea. Apoi si chelnerul care ne deschide.
Vine Rebecca (cam mult i-a luat sa ajunga :D) si in timp ce povesteam vad doua fete care intra. Fara sa imi dau seama rational de ce, le fac cu mana sa vina la noi. Imi dau seama abia apoi de consecintele gestului meu, daca se dovedea ca ma inselam.
Ei bine, nu ma inselasem: au ajuns si Camelia si Tania.

Si am povestit ca data trecuta, despre carti si despre animalutzele de acasa.
A fost nevoie de mai multa efort din partea mea cand a fost vorba sa notez si sa urmaresc cartile (care abia mai incapeau pe mese) dar in cele din urma am reusit sa le descalcim.

M-am bucurat enorm de aceasta intalnire. Pentru ca le-am revazut pe fete ( recidivistele Andrea, Andreea si Rebecca – de care prind tot mai mult drag), l-am revazut pe Nuzzu (:)) si pentru ca le-am cunoscut pe Tania, Camelia, Carina si Adelina. Si credeti-ma pe cuvant, nu este lucru putin!

M-am ales si cu carti interesante – Cruciada copiilor de la Nuzzu si Hillary Clinton – o istorie povestita de la Carina, plus carticica despre pisici, promisa si strecurata de Rebecca pe sub masa.

Intalnirea s-a incheiat tarziu, dupa ora 8. Ca si data trecuta, o duc pe Rebe acasa, de data asta pana in Balcescu. Nu e alta, dar am aflat ca data trecuta s-a ratacit – Rebe cu spiritul ei de (dez)orientare :).

Inainte sa plec Rebe imi explica :
“Mergi pe primul sau al doilea drum! Pe oricare, ajungi tot acasa. Nu mergi pe al treilea! M-ai inteles? Nu pe al treilea.”
Plec eu din parcare, si nu merg pe primul sau al doilea drum ci pe al TREILEA! (primele doua erau sensuri interzise).

Nu ajung bine acasa, suna Rebe: “Ai luat-o pe al treilea drum!!!! Nu te-ai ratacit????”

Nu ma ratacisem 🙂