Stiti cliseul ala cu gravidele care vorbesc doar de sarcina sau mamicile care vorbesc doar de puii lor? Mda. Si eu. Si la fel cum cliseul este atat cunoscut (incat a devenit cliseu), la fel de cunoscuta este si reactia de rezistenta pornita de la el: eu nu o sa devin asa.

Dar nimeni nu ne povesteste din timp despre mintea de gravida. Pentru ca zau, in sarcina nu mai functionezi cum erai obisnuita.
Unul dintre semnele sarcinii a fost faptul ca eram in stare sa stau doua zile cu privirea in gol, fara sa fac nimic, fara sa gandesc nimic. De fapt, nici sa vreau nu puteam. Nu puteam pierde vremea nici macar pe cele mai frivole bloguri sau urmari o mizerie de emisiune de la tv. Eram o leguma care nu se putea concentra mai mult de doua secunde intr-o directie.

Apoi urmeaza smiorcaiala. Vai cat am mai plans pana acum, cat nu am plans in 20 de ani. Si plang cu un amar de parca toata viata mi s-a sfarsit, cu lacrimi mari si o tristete sfasietoare.
Ma rog, plang maxim 15 minute ca apoi oricum mi se schimba starea.

Si mai e greata. E ca si cum ai fi pasagerul din dreapta intr-o masina condusa de un maniac printr-un defileu. Si incepi sa observi lucruri care alta data nu le observai. De exemplu, de ce Dumnezeu se dau unele femei cu o tona de parfum cand merg la cumparaturi? O tanti din asta era sa ma faca sa fac o nefacuta pe la raionul de biscuiti din Real.
Si cand te culci cu greata in gat si te trezesti cu o greata si mai crunta, cand trebuie sa fii toata ziua atenta la ce mirosi, la ce gusti si sa calculezi in permanenta care este distanta cea mai apropiata de un wc, credeti-ma esti epuizat.

Si atunci va intreb eu pe voi, cum poti sa vorbesti de altceva? Zau asa, ma controlez. Daca omul nu ma intreaba direct nu incep sa ma plang, dar mie doar la asta imi sta capul. Si nu pentru ca am devenit una dintre acele femei ci pentru ca pur si simplu este extrem de dificil sa nu te gandesti la asta cand pune stapanire pe tot corpul tau.

Si apoi cand sarcina este doar o suma de mici (mari) suparari urmeaza sa vezi pe un ecran un chip. Si cand vezi mutrisoara aceea din tine, cand il vezi ca misca, ca face lucruri atate de banale precum sa-si duca mana la gura, ti se pare ca oricum pe lumea asta nu merita sa existe nici un alt subiect de conversatie.