Aseara am vizitat expozitia Our Body – Universul interior, care a ajuns de ceva timp si la Timisoara.
La primirea invitatiei recunosc ca a trebuit sa ma gandesc putin daca sa ma duc sau nu. Nu eram straina de controversele legate de expozitiei, inca de cand aceasta se afla la Muzeul Antipa in Bucuresti, in plus, la nivel strict personal, nu stiam daca sunt eu pregatita sa vad asa ceva.
Dar, in cele din urma, am decis sa ma duc.
Ajunsa acolo, am uitat complet ca acestea sunt corpuri umane reale. Sunt extrem de bine prelucrate si par mai degraba manechine de ceara…..si ma voi opri aici cu detalii despre exponate. Din doua motive: 1. oricum nu e voie sa faceti poze in interior si 2. e bine sa mergeti acolo fara sa stiti detalii despre exponate, sa resimtiti putin socul si uimirea in fata complexitatii corpului uman.
Dar vreau sa va vorbesc despre cum am simtit eu aceasta expozitie.
Dupa cum va ziceam, am fost foarte sceptica cand m-am dus. Apoi, incapere dupa incapere, am uitat de toate si a ramas doar uimirea. Si un fel de teama. Si apoi admiratia. Si apoi grija. Si apoi iar uimire.
Nu, nu se compara cu un manechin din plastic sau cu un atlas. Nu le crezi la fel. Le vezi si dai din cap plictisit. E un desen, e o reprezentatie. Nu e suficient de real sa te aduca cu picioarele pe pamant si sa te faca sa realizezi grandoarea corpului uman si apoi, in cel mai paradoxal mod, puterea si fragilitatea lui.
Inainte sa ma duc la expozitie, eram convinsa ca aceasta se adreseaza medicilor si studentilor la medicina. Poate chiar si elevilor, care pot face o excursie in timpul orei de biologie. Acum sunt de alta parere: cred ca si pentru medici este o experienta utila, dar ei oricum au acces la astfel de imagini la cursurile de anatomie (ma indoiesc ca la fel de bine prelucrate, dar le vad), dar pentru omul de rand (asa ca mine) este cu atat mai util.
Impresia cea mai puternica dupa ce am vazut expozitia: ne neglijam. Luam aceste corpuri ca ceva dat, ceva care functioneaza oricum si nu suntem deloc atenti la noi.
Vazand atat de real complexitatea corpului, a muschilor, a tendoanelor, a nervilor, a organelor, legaturile dintre ele, am devenit mult mai constienta despre cat de important este sa avem grija de noi. Si cat de usor (!!!) poate sa mearga ceva gresit!
Iar pentru mine aceasta vizita a fost un impuls sa fiu si mai atenta cu mine, cu noi. Sa am mai multa grija sa ofer corpului ceea ce are nevoie pentru a putea sa isi faca treaba in uluitoarea lui complexitate: mancare mai buna, miscare si odihna.
Cei de la PRbeta, pe langa invitatia mea, mi-au oferit inca o invitatie dubla pe care sa o ofer cititorilor mei.
Asadar, daca sunteti din Timisoara si puteti vizita expozitia pe 24 martie 2016, lasati in comentarii motivul pentru care ati dori sa vizitati aceasta expozitie. Voi alege un castigator pe 23 martie dimineata si il voi anunta aici si pe facebook.
Castigatoarea concursului este Georgiana B. ! 🙂 Felicitari! 🙂
Buna!
Motivul pentru care imi doresc sa vad expozitia are legatura cu un plan de-al meu: vreau sa ma las de fumat si caut argumente care sa-mi ramana impregnate in minte si sa aiba putere si in momentele mai negre. Cred ca vizitand aceasta expozitie, voi invata sa imi respect mai mult corpul si il ingrijesc in consecinta.
O zi frumoasa,
Iza
As vrea sa merg cu Alex.In primul rand,de foarte putine ori avem ocazia sa petrecem timpmama-fiu; in al doilea,el e foarte atent la detalii ,ar fi o experienta interesanta,pentru amandoi. Multumim
E ziua mea pe 24, ar fi un cadou fain 🙂 Nu apuc sa mai fac mare lucru pentru mine decat au venit copiii, ar fi o ocazie excelenta. Multumesc!
Eu as vrea sa merg la aceasta expozitie pt iubitul meu,poate asa va ajunge si el la concluzia ta,cat de usor poti sa faci ceva gresit in ceea ce te priveste, cat de fragil este de fapt corpul nostru si de cata atentie are nevoie de fapt. El duce un stil de viata destul de haotic,cu excese alimentare cu care am obosit sa lupt. 🙂
Am zis ferm ca nu vreau sa vad expozitia. Apoi am vazut poze si am inceput sa am indoieli. Ca e etic sau nu, e discutabil. Dar cu siguranta e o ocazie unica de a vedea ceva deosebit, asa ca am decis sa ii dau o sansa. 🙂
Eu aș dori această invitație pentru a o da mai departe.Mai precis,unul copil din clasa mea(lucrez la o școală de sat)care este foarte interesat de știință în general.
Eu as dori sa merg cu sotul meu. El e pasionat de corpul uman si tot timpul citeste articole de genul.
Pur si simplu e de vizitat. Nu pot sa va explic de ce îmi doresc atât de mult. Nu cred ca o sa mai am alte șanse sa văd așa ceva
Imi dores foarte mult sa vad aceasta expozitie. Am auzit atatea lucruri frumoase despre ea si m-am bucurat ca, iata, a ajuns si in Timisoara. Ce ocazie mai buna decat asta, pentru a cunoaste fascinantul univers care se regaseste in corpul uman?
Eu vreau sa merg sa vad expozitia pentru ca ma fascineaza corpul uman si pentru ca gasesc ca fiind un prilej bun sa aprofundez cat mai mult in a cunoaste!…Am asteptat de mult aceasta expozitie, imi tot ziceam cine stie poate ajunge si in Timisoara si iata!…
Eu vreau sa vad expozitia pentru ca mi se pare super interesanta, inedita. Si pentru ca l-as lua si pe sotul meu, care mi-a zis cand am vazut afisul de expozitie pe Bastion, ca lui crede ca i-ar fi frica. Eu vreau sa-i demonstrez ca e ceva unic si nu e deloc infricosator